plus 500

sâmbătă, 24 septembrie 2011

CUM SE CONSTRUIESTE O RASADNITA

   Buna ziua tuturor! A avut o pauza cam lunga in publicare si imi cer scuze , dar acum ca am revenit sa ma pun pe treaba si sa postez niste articole care sper sa va capteze atentia.
   Articolul urmator va ajuta sa aveti plante sanatoase, timpurii, soiul pe care l-ati dorit si este si un mod de a face ceva bani primavara inainte de orice recolta. Este vorba de rasaduri si mai exact de RASADNITA. Asa avem habar toti, care am fost la tara la bunici, despre ce e vorba dar au evoluat un pic lucrurile si e bines a avem habar de noutati.
   Rasadnitele sunt clasificate pe tot felul de criterii (din ce sunt construite, cum sunt puse, cu ce le acoperi si multe alte chestii) , astfel avem:
   - materialul de constructie: rasadnite din lemn si din prefabricate de beton;
   - materialul de acoperire: rasadnite acoperite cu sticla sau cu material plastic;
   - pozitia fata de suprafata solului: rasadnite de suprafata, semiingropate, ingropate;
   - sursa de incalzire: rasadnite cu incalzire biologica, cu incalzire termica (curent electric, abur, apa calda, aer cald);
   - numarul pantelor: rasadnite cu o panta si cu doua pante;
   - gradul de mobilitate: rasadnite mobile, semimobile si fixe;
   - temperatura realizata in interior: rasadnite calde (20-25°C), semicalde (15-20°C) si reci (8-12°C).
   La construirea rasadnitelor trebuie sa fim cat mai practice si sa folosim tehnici cat mai simple. Putem sa le facem exact ca bunicii nostrii , adica sa facem niste rame de scandura pe care le punem pe un pat gros de gunoi de grajd si le acoperim cu folie ,iar in noptile friguroase puneau si niste “lepedeie” (paturi tesute de lana) groase deasupra. Astfel ati realizat o rasadnita din lemn, acoperita cu plastic, de suprafata, incalzita biologic, intr-o panta, mobile si in categoria celor semicalde. Daca vrem sa fie semiingropata se va dispune aceeasi constructie deasupra unui sant si am facut o rasadnita semimobila. Constructia permite utilizarea unei cantitati mai mici de biocombustibil (cca 20%), si retinerea mai corespunzatoare a "caldurii" degajate de biocombustibil. Latime interioara de 3 m, lungime 20 m, tocul cu latime de 30 cm.Gunoiul de grajd se introduce intr-un sant cu adancimea de 40-50 cm.Tocul poate fi construit din lemn, caramida, dale prefabricate, caramida sau baloti de paie. Rasadnitele pot fi acoperite si cu folie de polietilena, in loc de sticla, cu grosimea de 0,15-0,25 mm.
   Daca vreti sa produceti mult sa faceti bani din rasaduri va trebui sa investiti mai mult si sa realizati o rasadnita “profii”.
   Atunci va apucati de constructia unei rasadnite fixe (sau ingropate). Trebuie orientate cu latura lunga pe directia N-S (pentru a folosi mai bine lumina solara exact ca la sere si solarii). Tocul este confectionat din prefabricate de beton pentru a da o rezistente in timp.
Am gasit si niste date de constructie care v-ar pute ajuta daca va hotarati sa va apucati de asa ceva: - lungimea este de 20-24 m(se va construe si o anticamera pentru incalzire si lucru),
               - latimea de 3 m,
               - deasupra unui sant taluzat (adancime 40-50 cm),
               - la mijlocul rasadnitei sunt montati stalpi de 1,40 m inaltime pe care se sprijina coama,
                -fundatia si zidaria sunt din beton sau caramida, constructia fiind executata la o adancime de 1 m (pentru a pastra caldura).
               -acoperisul este format din rame de rasadnita, prevazut cu o coama si capriori.
               -la interior sunt amenajate parapete cu latimea de 1,10 m si la o inaltime de 0,85 m.(va fi utilizata si suprafata de pe parapet si vor fi si polite). La dimensiunile acestea o rasadnita ar trebui sa produca rasaduri pentru aproximativ 3 ha.
   Durata de exploatare: 10-15 ani, incalzire tehnica sau cu biocombustibil.
   La acest tip de rasadnita, chiar daca se inlocuieste biocombustibilul nu se demonteaza tocurile, spre deosebire de precedentul tip cu tocuri fixe sau demontabile.
   Sunt utilizate pentru cultura fortata a legumelor chiar si pentru efectuarea operatiunii de repicat (in special) a rasadurilor.
    Folosind folie exista posibilitatea construirii unor adaposturi rasadnita in forma de tunel. Aceste tipuri de rasadnita se amplaseaza direct pe sol, fiind acoperite cu sticla sau folie de sau vara, nu se acopera. Daca se folosesc primavara sau toamna, fiind acoperite, se incalzesc de la soare. Acestea sunt rasadnitele “reci”.
  
Sursa principală de încălzire a răsadniţelor o constituie diferite materiale organice care, în procesul de fermentare şi descompunere, eliberează mari cantităţi de căldură. Cel mai bun material organic este gunoiul de cabaline. În ultimul timp s-a trecut la utilizarea şi a altor materiale organice. Gunoiul de cabaline se descompune repede, la 7-8 zile după preîncălzire realizează o temperatură de 70°C în centrul platformei, care în 45-65 zile descreşte treptat până la 30°C. Gunoiul de taurine se descompune încet şi produce o temperatură mai scăzută. În amestec cu materiale de natură celulozică (paie, pleavă, rumeguş), gunoiul de taurine degajă căldură multă. Frunzele de pădure în amestec cu gunoi de cabaline şi taurine dau rezultate foarte bune.
   Frunzele se recoltează din toamnă uscate şi se depozitează în platforme acoperite, pentru a nu se umezi. La stabilirea necesarului de biocombustibil trebuie să se ţină seama de însuşirile şi greutatea lui, grosimea şi lăţimea patului încălzitor, grosimea şi lăţimea potecilor, tasarea biocombustibilului în pat, condiţiile climatice locale şi epoca de lucru. Astfel, pentru încălzirea unui m2 de răsadniţe trebuie să se asigure 0,25-0,35 tone gunoi de cabaline în amestec cu cel de taurine.
   Acolo unde este lipsă de paie se pot folosi unele deşeuri agricole, forestiere şi industriale, ca: fân alterat, pleavă, coceni tocaţi, frunze, rumeguş, puzderie de in şi cânepă, resturi de la fabricile de hârtie. Depozitarea şi prepararea biocombustibilului începe încă din vară. Gunoiul de grajd se adună, depozitându-se în platforme aşezate pe locuri uscate, la soare. Iarna, platformele de gunoi de grajd se organizează în incinta sectorului de răsadniţe. Gunoiul de grajd adus şi pus în platforme se vântură bine şi se aşterne cât mai uniform. Dacă este prea uscat se udă cu apă sau must de grajd diluat, cam 20 l/m2, până ce gunoiul fumegă şi frige dacă este luat în mână.
   Pe locul unde se fac răsadniţele, în luna ianuarie-februarie se îndepărtează zăpada şi se pune un strat gros de paie uscate sau puzderie de in, cânepă, rumeguş sau gunoi uscat. După aceasta se trece la aşezarea patului. Gunoiul de grajd trebuie să fie bine călcat, aşezat în straturi alternative, subţiri şi udat cu apă, deoarece numai în aceste condiţii va asigura căldura necesară semănăturilor. În răsadniţele îngropate, patul de gunoi va avea grosimea de 60 cm iar la răsadniţele calde, de suprafaţă de 70-80 cm, în special pentru semănăturile de tomate, ardei şi vinete timpurii.
   Producerea răsadurilor necesită folosirea amestecurilor de pământuri nutritive pentru semănături şi repicat. Pământurile alese trebuie să se caracterizeze printr-o structură bună, care să asigure o porozitate şi o aeraţie optimă şi să conţină cantităţi suficiente de substanţe nutritive într-o formă uşor asimilabilă de plante.
   Aceste pământuri nu trebuie să formeze la suprafaţă o scoarţă, care este foarte dăunătoare mai ales plantelor de castraveţi, ridichi de lună şi andive. Principalele componente ale amestecurilor nutritive folosite în sere şi răsadniţe sunt în cele ce urmează.
   Pământul de ţelină se obţine prin descompunerea ţelinei înierbate. El se procură din terenurile cu graminee şi leguminoase. Pământul de grădină se obţine din terenurile cultivate cu legume. Acest pământ trebuie în prealabil bine dezinfectat, dat prin ciur şi curăţat de diferite materiale străine, ca: pietre, resturi de rădăcini etc.
   Pământul de răsadniţă se strânge vara după terminarea sezonului, obţinându-se un material nutritiv foarte valoros. După o dezinfecţie puternică, pământul de răsadniţă se aşează în platformă timp de 6 luni pentru a se aerisi, în care perioada se amestecă cu îngrăşăminte minerale sub formă de soluţie.
   Pământul de turbă se pregăteşte în orice perioadă a anului şi poate fi gata după 6-12 luni. Se prepară din turba bine descompusă. Pentru a reduce aciditatea se adaugă 3 kg. var la 1 m3 de turbă proaspătă, iar în timpul păstrării se lopătează de 1-2 ori.
   Nisipul de râu se foloseşte în mod curent la amestecurile pentru semănături şi repicat.
Pentru prinderea plantelor şi grăbirea fructificării, producerea răsadului în ghivece din pământ ars este înlocuită cu o metodă mai economică, aceea a semănatului şi a repicatului în diferite suporturi (cuburi şi ghivece nutritive) confecţionate din turbă, plastic, hârtie sau carton. Ghivecele nutritive se execută cu ajutorul unor utilaje speciale.
   Pe baza rezultatelor experienţelor efectuate în ţara noastră, pentru confecţionarea ghivecelor nutritive se recomandă un amestec format din trei părţi mraniţă şi o parte pământ. În ultimul timp o largă răspândire capătă ghivecele jiffy-pot şi strips-pot, al cărui perete permite trecerea rădăcinilor plantelor. Compoziţia Jiffy-potului este următoarea: 70-75% turbă de Sphagnum, bogat în humus, 20-23% material de legătură (celuloza din fibre de lemn de pin) şi 2-3% substanţe nutritive uşor solubile (uree). Ghivecele Jiffy-pot se umplu cu pământ la nivelul superior al pereţilor, iar udatul se execută numai în limita saturării pereţilor. În interiorul pereţilor se formează un sistem radicular ramificat, iar, după plantare, rădăcinile străpung pereţii şi împânzesc cu uşurinţă solul. Patul nutritiv
in cazul insuficienţei ghivecelor nutritive se poate folosi patul nutritiv, compus dintr-o parte pământ de ţelină, două părţi mraniţă cernută şi nisip, sau din turbă 60%, pământ 20% şi mraniţă 20%, care se aşează deasupra patului cald de băligar din răsadniţă.     Pământurile nutritive pentru semănat şi repicat trebuie în mod obligatoriu dezinfectate contra bolilor criptogamice înainte de a fi depozitate în locuri speciale. Tratarea pământului se face pe cale termică sau chimică.
    Insămânţarea se efectuează fie în pământul din sera înmulţitor sau răsadniţă, fie în lădiţe confecţionate din lemn sau plastic. Epoca de semănat este în funcţie de specie, tipul construcţiei, modul de cultivare şi temperatura solului. S-a constatat că este dificil de făcut o corelaţie directă între epoca de semănat, plantat şi recoltat.
   Temperatura optimă pe care trebuie să o atingă pământul din răsadniţă sau seră pentru germinarea şi răsărirea seminţelor de legume variază între +23…+27°C. Se remarcă faptul că pe măsură ce temperatura pământului scade, se reduce energia de încolţire şi răsărire, mai ales în cazul seminţelor uscate, neumectate, favorizându-se şi atacul unor microorganisme patogene.
   De aceea, încălzirea prealabilă a pământului în instalaţii speciale sau în serele înmulţitor prin diverse mijloace pentru a crea un regim teoretic corespunzător constituie o măsură obligatorie, care asigură o răsărire uniformă şi obţinerea unor plăntuţe viguroase.   Menţinerea unei ventilaţii moderate, fără excese, şi asigurarea unui drenaj pentru scurgerea apei de udat din lădiţele de semănat reprezintă, de asemenea, măsuri pentru încălzirea optimă a seminţelor. Udarea pământului se face moderat, cu apa călduţă.
În zonele sudice şi vestice ale ţării, semănatul tomatelor timpurii are loc în prima decadă a lunii februarie, iar a verzei şi a conopidei timpurii nu mai târziu de 15 ianuarie. În zonele mai reci şi nordice, semănatul acestor culturii are loc cu 2-3 săptămâni mai târziu.  Ardeiul şi vinetele timpurii se însămânţează cu 10-15 zile după tomatele timpurii.
   Producerea rasadurilor nu este usoara dar din punct de vedere economic este rentabila. Se pot face bani frumosi atat din rasadurile de legume cat si din cele de flori. Tot ce trebuie este sa ganditi afacerea cat mai eficient si sa va adaptati cerintelor din piata. Eu va urez spor la treaba si vreme buna tuturor!

27 de comentarii:

  1. Bună ziua
    În primul rând mulţumim pentru informaţii. Noi ne-am mutat de 5 luni la ţară şi vrem acum, în februarie să facem o astfel de răsadniţă. Fiind în NE-ul ţării cred că ideal este să o facem îngropată. Problema e că nu ştiu ce fel de pământ să folosim deoarece nu am strâns pământ de ţelină şi alte amestecuri. E bun cel la sac, de la magazinele de specialitate? Noi am desţelenit, de fapt am săpat astă toamnă o bucată de pământ foarte îmburuienat iar bucăţile de pământ pline cu rădăcini le-am adunat într-o moviliţă, într-un colţ al grădinii. Putem să folosim de acolo? Este însă prea îngheţat şi mi-e teamă de buruieni. Vă rog frumos să ne sfătuiţi cum trebuie să procedăm pentru a nu da greş cu prima noastră experienţă de ţărani :) Vă mulţumesc frumos.

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut
    Am 9 ani
    Mia folosit mult la scolala si am luat FB(10)Multumesc frumos!!! :):):):):):)

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu mai gandi-ti atat in privinta pamantului.O sa va doara intelectul.Stiti ce esta mreanita? balegar -de vita-putrezit.Trei sferturi si un sfert pamant din gradina,si a-ti facut pamantul pentru rasadnita.Lasa-ti sfaturile stintifice.Acest amestec i-l folosesc de cel putin 30 de ani si produce rasaduri invidiate de toti vecinii si prietenii,rasaduri care la randul lor rodesc la putere maxima.Conteaza in primul rand samanta,apoi respectarea cu strictete a ingrijirii rasadurilor(udat,repicat,plivit,stropit etc)si nu in ultimul rand a plantei ajunsa la maturitata(pe rod)Nelamuriri? Doriti explicatii sau sfaturi suplimentare? Nu ezita-ti.Viorel Nastase,str.Infratirii nr.45,Com Berceni,cod 077020 Jud.Ilfov. Tel 021 3612945

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc domnule Viorel, până să primesc răspuns la nelămuririle mele am însămânţat. Seminţele nu au aşteptat răspunsul. Am cumpărat mraniţă de la cineva din sat. Am făcut un amestec după cum m-a dus capul: Trei sferturi roabă mraniţă, două găleţi pământ din grădină şi un cancioc - două de nisip. Nu am dezinfectat aşa cum am citit. Pe 29 mart am terminat cu însămânţările. Am acoperit răsadniţa şi aştept. Sper să nu dau greş. Sănătate.

      Ștergere
  4. Era sa uit.Anonimule mutat la tara de cinci luni,scrie sau telefoneaza-mi si dupa ce i-ti impatasesc oarece secrete,vei deveni gradinar experimentat.Si sa nu-mi veni-ti cu intrebari de genul:colturi ecologice,ca ma supar. Bunicii mei, ai sotiei si ai vostrii au depasit 80 de ani mancand natural,iar noi scartaim la 50 datorita ecologiei.O tampenie.Natural.Pa!Si multa bafta naturalistilor!!!Tot Viorel

    RăspundețiȘtergere
  5. Pentru Dl ANONIM ,urmeaza sfaturile din acest articol si cu siguranta o sa reusesti,deasemeni nu uita sa multumesti celui care sa straduit sa te invete , asa este omeneste si frumos. Spor la munca..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru DL TRAIAN VOINEA....nu înţeleg la cine vă referiţi când spuneţi "nu uita sa multumesti celui care sa straduit sa te invete , asa este omeneste si frumos. "....Întrebarea am pus-o pe 2 febr 2012 (acum 1 an) iar primul răspuns l-am primit pe 31 martie, după 2 luni, când deja era prea târziu iar eu îmi luasem informaţiile din altă parte. Deja am specificat asta atunci, iar cuvintele dumitale venite după 1 an sunt exact ca o nucă în perete. Şi nu înţeleg chestia cu "mulţumescul", e scris de prea puţine ori sau suferiţi tare din cauza asta?...

      Un Anonim

      Ștergere
  6. salut!am si eu o rasadnita si as dorii sa_mi spuna cineva ce fel de seminte sa iau!merci!

    RăspundețiȘtergere
  7. vad ca nu prea m-a inteles lumea.am o rasadnita de 1m20cm latime pe 3m20cm lungime.as dori sa-mi spuna cineva ce fel de sminte sa pun,daca exista vre-un soi aparte.daca da cum se procedeaza si cit costa!multumesc

    RăspundețiȘtergere
  8. gunoiul de grajdi nu se taseaza pentru ca nu ia foc uniform

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. GRESIT,anonimo. " gunoiul tau de grajd " o fi din import. Pentru ca, la cel romanesc trebuiesc obligatoriu 3 (TREI) etape: 1.) Selectarea balegarului (gunoiul de grajd). trebuie sa contina paie sau,resturi din frunze de coceni. In reactie, acestea "se incalzesc". Daca balegarul este "crud" si nu contine resturi vegetale,se transforma repede in mreanita,si nu dogaje caldura atat de necasara. 2.) Taseaza-l lovindu-l cu furca sau cu dosul unei lopeti. 3) Intre fiecare strat, foloseste stropitoarea si uda-l pentru a-i grabi "fermenterea" Mai documenteaza-te. Paaa! Esti invitatul meu la primavara, sa-ti arat concret cum se procedeaza. OK!?

      Ștergere
  9. si folositi numai ibrizi de calitate ca seminte,si daca puteti sistem prin picurare,costa 3 bani metru liniar

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Varza cultivi (in gradina)? Ca la gramatica esti varza!!!!
      "Ibrizii" "e" hibrizi! Semintele de hibrizi (de calitate) costa min. 0,5 ron o samanta!....trebuie sa ai buzunarele "pline"!
      Sistemul de irigare prin picurare nu e 3 bani....ar fi fost bine!...e min 0,25-0,30 ron/m.l. (banda de irigare, ca furtunul de irigare e mai scump). Nu excelezi nici la aritmetica elementara!

      Ștergere
  10. cred ca esti un tocilar ca stai bine cu gramatica si aritmetica dar sa te vad la practica?ai scris ca gunoiul de grajd trebuie bine calcat.este total gresit pentru ca ia foc foarte greu si nu ia foc uniform.prin contact cu aeru ia foc desteptule si tu daca tasezi bine cind ia foc//?la mijlocul verii.cum pastrezi balegaru ca sa nu ia foc?sa te vad acum

    RăspundețiȘtergere
  11. an rest totul e perfect ce ai scris despre rasadnita.eu am 10 ani de experienta despre rasadnita,si am productie foarte buna.nu ai specificat ce varsta trebuie sa aiba rasadu cand e scos an camp,grosimea lui si cate frunze trebui sa aiba,calirea rasadului foarte importanta anvata si pe altii daca stii.rasadul nu se face pui semintele si uzi cu apa calduta explica toate etapele sa anteleaga omu

    RăspundețiȘtergere
  12. CAND E CEL MAI BUN DE SEMANAT PENTRU ARDEI AN RASADNITA CE LUNA MART SAU FEBRUARIE

    RăspundețiȘtergere
  13. Domnilor ANONIMI . Este adevarat ca la unii dintre noi, gramatica lasa de dorit. Incepem sa ne intepam cu furca sau ne dam in cap cu lopata? Nici un rasad nu stie daca EU sau VOI ne "gramaticim" corect sau nu. In schimb stie orice samanta, fie ea si de pir, daca AM INSAMANTAT-O CORECT, sau o INGRIJIM CORECT." Asadar si prin urmare", hai sa ne comportam ca "niste oameni maturi" Cat despre Domnul Anonim (31 martie 2012) cu toata consideratiunea anunt pe toti si pe Domnia Voastra ca articolul meu nu a fost "raspuns" la intrebarile Dvs. ci al unei doamne, in urma unui email. O alta persoana m-a sunat intrebandu-ma daca poate amplasa rasadnita in solar, urmand sa revina cu un telefon sau o adresa de email, dar probabil ca s-a speriat ?! Nu am obiceiul sa repet, asa ca o spun "o singura data" Nu sunt " super specialist", in schimb sunt super pasionat de producerea, plantarea si intretinerea leguminoaselor si nu numai. Va stau la Dispozitie cu orice nelamurire. Voi pune, desigur si eu intreberi larandul meu. Pe langa lamuriri, va stau la dispozitie si cu o mica gama de seminte - dvlecel verde, -german, sparanghel,-...rosii" inima de bour",vidra22, ardei IUTE, dovleci "placintari, si inca cateva..........021.361.29.45. sau viorelnastase12@yahoo.com - 24 din 24 ore, sau intro vizita "de lucru" in Comuna Berceni, str. Infratirii nr.45 jud. Ilfov (8km de la Piata Sudului, 6km de la Aparatorii Patriei si 2,5km de la centura (bucurestiului) pe Soseaua Berceni < Vreti si CNP-ul?> domnilor ANONIMI sau data nasterii???

    RăspundețiȘtergere
  14. Dupa cum "zaresc", s-au "fofilat" si la mine 4 sau 5 greseli de ortografie sau mai multe?! Fi pe faza Dle. critic ANONIM. Plesneste-ma cu leuca. Tot VIOREL

    RăspundețiȘtergere
  15. Lamurire pentru MC -nu un simlu da mc. Daca ai posibilitatea ( spatiul ) intr-o camera in care temperatura sa NU coboare SUB 19-20 grade (Celsius-anonimule) se insamanteaza in alveole sau in jardiniere, care la randul lor au stat cel putin 2 zile, ca pamantul sa se incalzeasca, insamantarea facandu-se la sfarsitul lunii ianuarie, inceputul lunii februarie, cu CONDITIA ca rasadul sa fie plantat in S O L A R incalzit la sfarsitul lunii martie. Pentru GRADINA,plantarea incepe in luna APRILIE in rasadnita incalzita ( cu gunoi de grajd proaspat- balegar-) Rasadnita invelita si lasata 3-4 zile pana cand pe interiorul foliei apar picaturi de apa, semn ca balegarul s-a incins.Termometrul trebuie sa fie nelipsit (infipt sau pus in/pe stratul germinativ. Cand temperatura PAMANTULUI depaseste 19,5-20 grade se trece la insamantare. Acest lucru este valabil la soiurile timpurii. Soiurile tarzii sau de toamna, samanta direct in gradina in lunile specificate pe ambalaj sau indicate de persoana de la care "achizitionezi" samanta. Astept cu nerabdare un telefon, MC. Pana atunci, spor la treaba!...ca nu este de joaca...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Erata: a se citi dupa cuvantul GRADINA -insamantarea si nu plantarea. Scuze! Viorel

      Ștergere
  16. salut,mi-am facut patu cald de gunoi de grajd,si cred ca pe la 7,8 mart o sa seman.ca gogosar anu asta o sa folosesc olympia f1 si as2 220f1 le ancerc ptr prima data.care le cunoaste ce parere aveti?telina monarh f1 .pe gogosar olympia am dat 12 lei 100 seminte si pe as2 =15 lei 100 seminte.anul trecut am folosit kabalaf1 si am fost foarte multumit dar e mai scump si numi permit.eu numi string seminte cumpar,dar ma gandesc de anul asta sami string singur bineanteles nu de la f1.ce parere aveti o sa am recolta la fel ca la semintele cumparate?

    RăspundețiȘtergere
  17. Buna ziua, ce ingrasamant pot folosii pentru a mari ritmul de crestere la rasad?

    RăspundețiȘtergere
  18. Foarte interesant articolul.
    Eu am incercat cu rezistenta electrica si chiar au iesit foarte bine.
    de aici le-am cumparat si au fost livrate foarte prompt
    https://www.hecta.ro/solutie-incalzire

    RăspundețiȘtergere