PRODUSE ECO

   Acesta nu este un articol este un anunt prin care rog toti producatorii eco sa ma contacteze, postand comentariu sub anunt, daca doresc ca produsele lor sa fie vandute in viitorul meu magazin. In aproximativ o luna de zile acesta va fi deschis si doresc sa fie aprovizionat doar cu acest gen de produse, ECO.
  Va multumesc anticipat. Va doresc spor la treaba si vreme buna tuturor!

DE CE CONSUMAM LEGUME?

                TELINA
         Cum se poate consuma:
   Radacina - poate fi fiarta in supe sau in alte mancaruri, dar se foloseste si cruda in salate.

   Sucul - nu are un gust prea placut. De accea se consuma asociat cu un suc de fructe dulci sau de exemplu cu sucul de morcovi care este de asemenea dulce.

   Frunzele - se folosesc in supe, ciorbe, sosuri pentru a da aspect si gust.

         Beneficii:
   - scade tensiunea arteriala, combate afectiunile reumatice si guta;
   - combate multiple forme de cancer;
   - scade colesterolul;
   - combate constipatia;
   - calmeaza sistemul nervos si elimina pietrele de la rinichi;
   - trateaza febra;
   - din batrani se povesteste ca telina "intareste" :).
         Proprietati:
   Frunzele - contin vitamina A;

   Tulpina - contine vitaminele: B1, B2, B6 si C, dar si potasiu, acid folic, calciu, magneziu, fier, fosfor, sodiu si aminoacizi esentiali.

         Cum recunoastem o telina "sanatoasa":
   - frunzele trebuie sa fie verzi, pentru ca astfel e bogata in clorofila;
   - radacina si tulpina trebuie sa fie tari.
      Multa bafta si vreme buna tuturor!

CULTIVAREA TELINEI

Ţelina (Apium graveolens) este o legumă bianuală şi face parte din familie Apiaceae (Umbeliferae) impreuna cu morcovul, pătrunjelul şi mărarul. Deşi este o plantă care are un ciclu de viaţă normal de doi ani, este cultivată şi folosită anual. Tulpina florifera a telinei creşte până la o înălţime de 80-100 de cm, fiind formată dintr-un mănunchi de tulpini aranjate într-o formă conică, cu bază comună. Frunzele sunt lung petiolate,  lucioase, de culoare verde-inchis si cu gust si miros caracteristic. Inflorescentele sunt compuse din flori mici de culoare alba, uneori cu nuante verzui sau galbui. La ţelină se valorifică atât frunzele mari, de culoare verde-intens, cât, mai ales, seminţele şi rădăcinile. Semintele de telina sunt foarte mici, de culoare maronie si au un miros puternic si foarte placut.   

     Telina este o planta rezistenta la temperaturi scazute, rezistand  la temperaturi de -3,-4^oC in faza de rasad si de -7, -9^oC in perioada de vegetatie. In schimb radacinile tuberizate sunt sensibile la temperaturi scazute, fiind afectate de valori de 0^oC. De aceea, recoltarea telinei se face inainte de venirea primelor ingheturi.

      Germinatia semintelor de telina este destul de lenta (15 -21 de zile), iar temperatura minima de germinatie este de 5^oC, temperatura optima fiind de 16-21^oC. La noi in tara cultura de telina se infiinteaza numai prin plantare de rasaduri. Producerea rasadului se realizeaza in rasadnite si solarii incalzite.         

     Semanatul se face incepand cu sfaritul lunii februarie pana la jumatatea lunii martie  pentru culturile de vara si sfaritu lunii martie pana la jumatatea lunii aprilie pentru culturile de toamna. Rasadurile necesare infiintarii culturilor de toamna pot fi produse si direct in camp.

      Plantarea rasadurilor in camp se face incepand cu prima decada a lunii mai, pentru culturile timpurii de vara pentru cultuirle de toamna incepand cu sfaristul lunii mai. Lucrarile de intretinere presupun irigari repertate (telina are nevoie de multa umiditate in toate fazele de crestere), fertilizari suplimentare si prasiri frecvente.

      Ţelina de frunză dezvoltă multă frunze, cotorul frunzelor este subţire. Frunzele proaspete se vând la legătură.

     Ţelina de tulpină este consumată pentru cotorul frunzei lungi.

    

Ţelina are două forme:

1. Ţelina de iarnă, care are frunze galbene.
2. Ţelina verde. Frunzele acesteia se îngălbenesc artificial sau se consumă verde. Tulpinile acestui tip conţin mai puţine fibre şi au un gust mai intens decât cele de iarnă.

     Recoltarea se face esalonat vara pentru consum curent  sau toamna inainte de venirea ingheturior prin dislocarea cu cazmaua. Pentru a favoriza dezvoltarea radacinilor, puteti sa indepartati frunzelel in luna septembrie.

Radacinile se curata de pamant, se fasoneaza prin indepartarea frunzelor si se depoziteaza in locuri racoroase.

     Spor la treaba si vreme buna tuturor!

SALCIA ENERGETICA      O sa prezint aceasta cultura desi nu se incadreaza la domeniile ce le-am prezentat pana acum, dar eu zic ca e foarte importanta si merita sa aflati de ea.      Salcia energetică este o planta cu crestere rapida (ca. 3 – 3,5 cm/zi), aducand in primul an 4 – 6 lastari si ajungand la 2 – 3 m inaltime.      Intretinerea culturii este foarte simpla, o buna parte a lucrarilor fiind executata inainte si la inceputul vegetatiei: aratura adancă, dezinfectarea solului, plantarea si combaterea mecanica a buruienilor.      In continuare, salcia creste foarte repede, in anul al doilea tufele aducand 10 – 25 de lastari, dintre care cca. jumatate ating inaltimea de 6 – 7 m si diametrul de pana la 5 – 6 cm.      Tipuri de clone: Tora (EU 627), Tordis (EU 9288), Sven (EU 11635), Inger (EU 11 653),Jarr (EU 0626).      Planta dispune de o putere calorica ridicata: ca. 18.000 – 19.000 kJ/kg. Pe langa caracteristicile de mai sus, cultivarea salciei energetice prezinta o serie de avantaje care justifica raspandirea ei pe scară larga in tarile UE si datorita carora de cativa ani a fost nominalizata ca planta energetica subventionata.        Avantajele cultivarii:     -valorifica foarte bine terenurile improprii altor culturi, cum ar fi, de exemplu, luncile inundabile. Avand capacitate mare de evapotranspiratie (ca. 15 – 20 l / m2) se utilizeaza cu succes la decantarea apei menajere (in jurul statiilor de epurare).     -datorita continutului ridicat de acid salicilic, salcia tocata nu necesita depozitare inchisa. In cateva luni continutul de apa al tocaturii scade la 14 – 16 %, ceea ce permite prelucrarea ei fara uscare artificiala.     -recoltarea culturii se realizeaza cu masini de agricultura obisnuite (combina, tractor, remorca) si in lunile de iarna (noiembrie – martie, dupa caderea frunzelor) asigurand astfel o mai buna exploatare a parcului de masini si a fortei de munca.     -raspandirea culturii de salcie energetica garanteaza o sursa sigura si nepoluanta de energie, dar totodata protejeaza padurile si de defrisarea continua cauzata de goana dupa lemne de foc ieftine.     -energie regenerabila! Perioada de viata a unei plantatii este de ca. 25 – 30 de ani, care, incepand de la anul al doilea, in afara de recoltare, nu necesită nici o alta interventie. (Optional aplicarea ingrasamintelor chimice pentru a obtine recolte mai mari)       Productia     -experientele de pana acum confirma o productie medie de ca. 40 t/ha, aceasta valoare osciland in functie de tipul solului si regimul de apa..        Utilizare      In afara de scopurile energetice, salcia se mai utilizeaza cu succes in    urmatoarele domenii: -materie prima pentru celuloza; -industria farmaceutica (aspirina); -materie primă pentru alcool metilic; -industria hartiei; -industria de mobila si lemne de constructii; -constructii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor)      Infiintarea plantatiei de salcie energetica nu reprezinta o investitie tocmai ieftina, insa incepand de la al doilea an, banii investiti se recupereaza rapid. Este important de mentionat ca in tarile UE diferitele soiuri de salcie energetica sunt culturi subventionate. Subventiile pot fi de diferite feluri (ex. 50% din cheltuielile de infiintare ale plantatiilor, subventii anuale, subventii mixte etc.) In 2008, cultura salciei energetice din Romania a intrat in programul de subventionare.         Un mic calcul:      Costul de infiintare al unui ha de plantatie: ca. 1.500 – 1.600 EUR Incepand de la al doilea an, cheltuielile sunt minime: ca. 200 EUR/ha/an Pretul salciei tocate este de ca. 25 EUR/to, ca urmare, la o productie de 40 tone/ha venitul obtinut este de ca. 1 000 EUR.      Venitul net astfel realizat (ca. 800 – 900 EUR/ha/an) este comparabil cu veniturile realizate in urma altor culturi agricole, iar acesta se poate mentine timp de 25 -30 de ani fara prestari de lucrari deosebite.      Pretul unei masini de facut peleti incepe de la 3900 euro.      Cine are ceva banuti si teren eu zic ca merita si ar fi pacat san u incerce mai ales ca aceasta cultura este la inceput sin u exista concurenta mare pe piata. Multa bafta si vreme buna tuturor!

DE CE CONSUMAM LEGUME? 

      Fasolea poate fi considerata un substituent al carnii, deoarece contine proteine.

      Mai mult, aceasta este considerata o importanta sursa de fier pentru organism, fiind indicata in cazuri de astenie, apatie, colesterol crescut sau constipatie.

      Fasolea, datorita nutrientilor sai, combate si previne numeroase boli.

La ora actuala se cunosc mai multe tipuri de fasole: alba, neagra, pestrita, rosie, rozalie, verde, etc, toate avand un rol important in sanatate.

     Se recomanda consumarea fasolei alaturi de alte legume.

     De curand s-a creat si fasolea care nu provoaca flatulenta, prin reducerea firbrelor solubile din compozitie, fibre care provoaca eliminarea gazelor.

      Fasolea contine vitaminele A, B6, B12, C, K, calciu, magneziu, acid folic, fier, fosfor, zinc, potasiu, seleniu.

      Deoarece contine acid folic, fasolea este indicata femeilor insracinate, si nu numai. Ea este cat se poate de recomandata pentru un tranzit intestinal normal, regleaza glicemia, are un continut scazut de calorii, precum si fibre solubile si insolubile.

      Fibrele solubile ajuta la digestie si previne constipatia, iar fibrele insolubile reduc nivelul grasimilor din sange.

         UZ INTERN

      Persoanele care se feresc de consumul de fasole din cauza balonarii si eliminarii de gaze ce survin dupa ingerare, ar fi indicat sa stie ca efectele ei benefice asupra organismului uman sunt cu mult mai mari decat efectele minore si "nocive" despre care aminteam la inceput.

      Fibrele vegetale din compozitia fasolei impiedica absorbtia zaharurilor in sange si reduc secretia de insulina. In plus, fasolea are capacitatea de a reduce riscul aparitiei diabetului, dar si a imbunatatirii controlului asupra acestuia.

      Trebuie stiut faptul ca fasolea are un aport important la intarirea sistemului nostru imunitar, dar si la repararea tesutului muscular si a sistemului osos.

      Mai mult, fasolea lupta impotriva infectiilor, ajuta la vindecarea ranilor, regularizarea nivelului de enzime si de hormoni din organism.

      Fibrele insolubile din compozitia fasolei care se elimina din organism ajuta la prevenirea constipatiei. Fasolea previne aparitia cancerului de colon cu ajutorul unor bacterii ce produc un acid gras, dar si cu ajutorul favonoizilor care au rol de protectie impotriva cancerului de san.

      Fasolea lupta si impotriva afectiunilor cardiace, insuficientei hepatice, surmenajului, asupra sistemului nervos, este un bun energetic, diuretic, calmant, remineralizant, depurativ, detoxifiant si reconsituent al organismului.

      Nutrientii, un tip de carbohidrati complecsi, furnizeaza muschilor si creierului energia necesara.

      Fasolea mai poate fi folosita si pentru tratarea cistitei (ceai din teci de fasole), reumatismului.

        UZ EXTERN

      Pentru uzul extern mai indicati sunt tecii de fasole ce contin aminoacizi, acid salicilic, saruri minerale, etc propice in tratarea unor rani (boabe fierte si zdrobite), tratarea unor afectiuni ginecologice, acnee.

      Tratamente preventive: ateroscleroza, diabetul,  prevenirea cancerului de colon, tulburari de memorie ,osteoporoza, rahitism, litiaza biliara.

      Tratamente interne: hipertensiune arteriala, constipatia,  valori ridicate ale colesterolului si ale trigliceridelor, adjuvant in diabetul de tip II, fasole tarcata, cu efecte antitumorale puternice, adjuvant in hepatita si in ciroza, astm, ingrasare, osteoartrita, artrita reumatoida, imunitate, convalescenta, astenie, migrena, carente de minerale si vitamine.

     

      “Oameni buni!” (Banica jr. J), daca fasolea e asa benefica organismului si are atatea proprietati, pai sa mancam si sa traim sanatosi si voiosi. 

                FASOLEA (semivolubila)

      Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi.

      In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb.

       Soiuri

      Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”;

cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

      Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

      Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania:

Soiul si originea	Tulpina	MMB (g)	Perioada de vegetatie (zile)	Zonele de cultura
Soiuri autohtone Ardeleana	Oloaga	150 – 200	96 – 120	Transilvania si Vestul Tarii
Fundulea 332	Oloaga	260 – 310	75 – 80	S si S-E Tarii numai in cultura succesiva
Avans	Semivolubila	280 – 370	79 – 97	Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia
Ceala din Dobrogea	Semivolubila	300 – 350	80 – 115	Dobrogea si Campia Dunarii
Orizont	Semivolubila	260 – 330	75 – 95	S si V Tarii, Transilvania
Premial	Semivolubila	300 – 380	81 – 93	Zonele de deal din Oltenia, Muntenia si Moldova
Progres	Semivolubila	160 – 200	75 – 96	Toate zonele. Cultura succesiva
Soiuri straine Gratiot (S.U.A.)	Oloaga	160 – 190	79 – 87	Moldova, Banat si cultura succesiva
Magna (Cheoslovacia)	Oloaga	340 – 380	79 – 86	Moldova
Bistrenski (Bulgaria)	Semivolubila	280 – 320	80 – 100	Campia de Vest, S Tarii si Moldova
Mare de Nord (Great Northern) (S.U.A.)	Semivolubila	230 – 300	75 – 95	S Tarii

         Clima

      Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C, iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 °C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.

      In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, in special in prima parte a vegetatiei. Are insa nevoie de umiditate moderata, in special de umiditate atmosferica, in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.

Din aceasta cauza in Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat, printre porumb. Umiditatea prea multa este insa daunatoare, favorand aparitia bolilor.

        Solul

      Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut – nisipoase), fertile, cu reactie neutra (pH – ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate.

      Fasolea este, in general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca, prin lucrarile de pregatire, sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri).

      Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui, rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi, pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice, se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani.

       Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu, fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna.

         Fertilizarea

       Fasolea, ca si alte leguminoase pentru boabe, reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar, in functie de rezerva de fosfor din sol.

Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole, care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati, se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N.s.a. In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului.

Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice, cel mai tarziu pana la inflorire. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general, aceleasi ca la porumb.

        Lucrarile solului

      Pentru fasole sunt, in general, aceleasi ca la porumb. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat, cat, mai ales, pentru recoltarea mecanizata.

      Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite, prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica), in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate.

Patul germinativ se pregateste, de obicei, prin doua lucrari:

prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare;

a doua cu combinatorul.

        Samanta si semanatul

      Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. Tratamentul se efectueaza, obisnuit, la samanta, ziua semanatului, dupa instructiunile care insotesc preparatul, folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul, prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol, in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii.

        Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza, in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. Pentru cultura irigata, densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar, la soiurile cu bobul mai mare. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi. In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri, utilizand semanatoarea SPC – 6. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi, pe intervalul calcat de rotile tractorului. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9). Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide, precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri.

Adancimea de semanat, din cauza rasaririi epigeice, este de 5 – 6 centimetri, putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare.

        Lucrarile de ingrijire

      Fasolea este foarte sensibila la imburuienare, din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una, doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit).

     Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire, cand se cunosc bine randurile, iar ultima inainte de inflorirea plantelor. Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar).

       Treflanul, combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. Fiind foarte volatil, incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare.

      Basagranul, combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei, cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze), iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate.

      La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei, dupa caz, una, doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit - plivit) pe rand, pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor.

        Combaterea bolilor si daunatorilor

      Principalele boli ale fasolei, antracnoza si bacterioza, se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7,5 kilograme la hectar), oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0,5%, 14,5 kilograme la hectar:

-primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor;

-al doilea inainte de inflorire;

-al treilea la formarea pastailor.

      Dintre daunatori, gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus), provoaca cele mai importante pagube. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1,5 litri la hectar), Carbetox 37 (3 litri la hectar), Lindatox 3 (25 kilograme la hectar), la intrarea in parga a primelor pastai, iar in depozite prin gazarea semintelor, imediat dupa recoltare, cu sulfura de carbon, un kilogram la tona de seminte, sau prin tratarea cu pastile Phostoxin, sau Delicia, 30 grame la tona, in spatii inchise, sau 45 – 60 grame la tona sub prelata.

         Irigarea

      Fasolea reactioneaza bine la irigare, dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi, prin irigare, productia de boabe la fasole poate fi, practic, dublata.

      Perioada critica pentru apa a fasolei, cand se cer efectuate udarile, incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul). In acest interval de timp se vor efectua una, trei udari, functie de precipitatiile cazute, cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta, se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar.

         Recoltarea

       Fasolea cere multa atentie, deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la maturitate, iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari.

      Recoltarea se face:

-manual-prin smulgere;

-mecanizat-prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului;

cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga), montate pe cultivator.

      Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4, prevazuta cu discuri rotative.

      Plantele smulse manual se strang in poloage mici, de 50 – 60 centimetri inaltime, care se lasa cateva zile sa se usuce, dup care se treiera cu combina C – 12, trecandu-se de la polog la polog.

      Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3), iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole, pentru a se evita spargerea boabelor.

Productiile de boabe oscileaza foarte mult. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata.

      Spor la treaba si vreme buna tuturor!