CULTIVAREA SPANACULUI

     Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc alte legume.     Spanacul este o plantă de zi lungă, din această cauză, cultivată în sezonul toamnă-iarnă formează o rozetă de frunze fără să emită prea uşor tije florale.    Planta rezistă foarte bine la temperaturi scăzute, cu condiţia să nu intre în iarnă cu un foliaj prea dezvoltat.

     Creşterea este asigurată, în condiţii optime, de temperaturi cuprinse între 5 şi 10 grade C. Dacă temperaturile depăşesc 10 grade C, este necesar să aerisim, în caz contrar, există posibilitatea să  apară tije florale.

     Spanacul preferă terenurile cu pH-ul neutru sau uşor alcalin. Consumul specific pentru principalele elemente nutritive (la 1 t produs proaspăt) este de: 4,6 kg azot, 0,56 kg fosfor, 4,3 kg potasiu etc.

     Soiuri mai raspandite:Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie; Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu;
     Alte soiuri: Smarald, Nores, etc.

      Recomandari tehnologice

     Spanacul se poate semăna în rânduri echidistante la 10-15 cm sau prin împrăştiere. Este de preferat varianta în rânduri, pentru a putea efectua lucrările de îngrijire. Norma de sămânţă variază, în funcţie  de nivelul tehnologic, de la 4 grame/metru pătrat, în cazul în care ulterior facem răritul, la cca. 2 g/mp, dacă dispunem de maşină de semănat performantă. În primul caz, răritul se face în două etape astfel încât, în final, distanţa între plante pe rând va fi de10-12 cm. Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta.

     Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea din primavara, spanacul se seamana in septembrie-octombrie.
     Semanatul de primavara se face cat mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie...

      Lucrările de întreţinere

     Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara.      Fertilizarea de bază se poate face cu un îngrăşământ complex  de tipul  N:P:K 15:15:15,în doză de cca. 2 kg/ar.

     Fertilizările faziale pot fi efectuate direct prin apa de udare, dacă deţinem instalaţii de irigare prin picurare. Sunt recomandate îngrăşămintele complexe solubile cu un raport N:K apropiat de 1:1 (ex. Agriplant 3). Sunt necesare 1-2 fertilizări cu azotat de calciu, în doză de 0,8-1g/l. Fertilizările faziale se recomandă să se aplice la intervale de cca. 10-14 zile, iar concentraţia îngrăşămintelor nu trebuie să depăşească 1,5 g/l.

     Udatul se face la început mai rar, o dată la două săptămâni, cu cantităţi de până la 20 l/mp. Protecţia suplimentară împotriva temperaturilor prea scăzute se poate realiza prin acoperirea culturilor cu material microporos.

     Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza.
     De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.

      Protecţia fitosanitară

    Măsurile de protecţie fitosanitară trebuie să aibă un caracter preventiv, numai aşa vom putea reduce riscul apariţiei unor focare de boli şi dăunători. În primul rând trebuie combătute buruienile din cultură, dirijată corect temperatura şi umiditatea relativă a aerului. Datorită neglijării acestor aspecte, adesea, ne confruntăm cu atacul ciupercii Peronospora spinacia care produce mana.

     Combaterea  melcilor o putem face aplicând tratamente cu unul din produsele: Mesurol, Melconid, Optimol etc. Spre primăvară pot apărea şi păduchii de frunze (Aphis fabae), combaterea chimică este însă dificilă, asta şi datorită faptului că, de la spanac se consumă frunzele, din acest motiv, este recomandat să folosim capcane lipicioase pentru a putea să-i monitorizăm. În cazul semnalării dăunătorilor vom aplica 1-2 tratamente cu unul din produsele: Decis 25 WG 0,03%; Confidor Energy0,075%, Leader 0,075% etc.

     Spor la treaba si vreme buna tuturor!

VREMEA

      In aceasta toamna am avut parte de un timp favorabil pentru culturile din solar. Am reusit sa dau o parte din ceapa verde care era pentru primavara si care a ramas este bine inradacinata si pregatita pentru iarna. La fel este si salata verde care s-a dezvoltat foarte bine. Cei de la meteo au anuntat ca de vineri se instaleaza incet, incet iarna. Cu bune si rele anul acesta a trecut si sper ca la anu' vom avea parte numai de bine si de vreme care sa tina cu noi. Vreme buna tuturor!

CEAPA VERDE

                                                

      Originea si aria de raspandire

     Cultivarea cepei ca planta alimentara si medicinala dateaza de foarte multi ani, inca din antichitate. Cu cel putin 6000 de ani i.Hr., ceapa a inceput sa se cultive in Egipt, pe Valea Nilului, de unde a trecut in Grecia antica si Imperiul Roman, iar de acolo s-a raspandit in toata Europa, astfel incat din intreaga suprafata cultivata cu ceapa, circa o treime se afla pe acest continent.

     In tara nostra, ceapa se cultiva peste tot unde sunt asezari omenesti, in orice gradina de pe langa casa. In zonele cu conditiile naturale cele mai favorabile ceapa s-a cultivat pe suprafete mari, creandu-se o traditie si chiar o specializare a unor bazine legumicole in acest sens, unde au fost create si unele soiuri autohtone. Se pot mentiona: bazinul legumicol al capitalei cu soiul De Darasti, bazinul legumicol Craiova cu soiul De Filiasi, bazinul legumicol Timisoara cu soiul De Vinga, bazinul legumicol Iasi cu soiul de Targul Frumos (De Moldova) si De Tibucani, bazinul legumicol Fagaras cu soiul Rosie de Fagaras, bazinul legumicol Turda cu soiul Rosie de Turda, bazinul legumicol Buzau cu soiul De Buzau si Diamant.

     In prezent, in tara nostra, ceapa se cultiva anual pe o suprafata de peste 35mii ha cu suprafete insemnate in zonele de sud (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Ialomita, Braila), de sud-est, (Galati, Tulcea, Constanta, Buzau), de sud-vest (Arad, Timis).

     Cerintele fata de factorii de mediu

        Solul (substratul de cultura)

     Plantele de ceapa se dezvolta normal pe solurile usoare sau mijlocii cu textura nisipo-lutoasa, cu o structura buna, permeabile, dar si cu o capacitate optima de retinere a apei, fertile, cu reactie neutra sau uneori alcalina (ph = 6,5-7,8). Culturile de ceapa nu dau rezultate bune pe solurile grele (argiloase), compacte, nelucrate adanc, excesiv de umede, reci, acide. Pentru cultura de ceapa semanata direct o conditie esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca solurile este aceea de a nu forma crusta. Solurile aluviale aflate intr-o faza avansata de solificare sunt cele mai bune.

     Umiditatea

     Inradacinarea superficiala a plantelor de ceapa si explorarea unui volum scazut de pamant pretind o umiditate ridicata, mai ales in prima perioada de vegetatie.

     De aceea, umiditatea in sol pana la adancimea de 30-40cm trebuie sa fie de 80-90% din capacitatea de camp, pana la formarea bulbului, adica in perioada de crestere intensiva a radacinilor si frunzelor.

     In perioada formarii si cresterii bulbului, umiditatea trebuie sa fie de 70-80% si 60-70% in timpul maturizarii bulbului, adica dupa ce bulbul a ajuns la marimea tipica soiului.

     Este recomandat ca apa in sol sa fie intr-o cantitate cat mai mica, cu circa 2-3 saptamani inainte de recoltare, deoarece are o maturizare mai rapida a bulbului, acesta intrand in perioada de repaus.

     Umiditatea atmosferica nu trebuie sa fie mai mare de 60-70%.

     Temperatura

     Cerintele in privinta temperaturii variaza destul de mult in functie de faza de vegetatie a plantelor.

     Samanta de ceapa incepe sa germineze la o temperatura de 2-4^o C, dar temperatura optima de germinare este de 18-20^o C.

     Formarea si cresterea radacinilor sunt favorizate la o temperatura moderata in sol de 12-20 ^oC

    Iar aceste procese sunt stagnate la temperatura de peste 25⁰ C. Cand in sol temperatura este de 5-7^o C, radacinile se formeaza si cresc intr-un ritm mai lent.

     Temperatura optima pentru formarea si cresterea frunzelor este de 18-24^o C, iar in prezenta temperaturilor mai mici, de 8-10^o C frunzele nu se mai formeaza si nici nu mai cresc.

     Formarea, cresterea si maturizarea bulbilor au loc la o temperatura optima de 25-30^o C. In prezenta unor temperaturi mai mici de 10-15^o C, bulbul nu se mai formeaza, iar la temperaturi de peste 30^o C cresterea bulbilor incetineste foarte mult sau chiar se opreste.

     Lumina

     Lumina joaca un rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea plantelor de ceapa.

     Se recomanda sa se asigure o durata a zilei de cca 8-10ore, pana la formarea bulbilor, cand plantele de ceapa trebuie sa-si formeze un aparat foliar si radicular bogat, si de 14-16ore pe zi in timpul formarii si cresterii bulbilor. Pentru aceasta se va semana cat mai de timpuriu posibil (sfarsitul lunii februarie-inceputul lunii martie), plantele avand astfel la dispozitie in mod natural, la inceputul perioadei de vegetatie zile scurte de lumina si temperatura moderata, iar mai tarziu zile lungi de lumina si temperatura mai ridicata, ceea ce favorizeaza obtinerea unei productii bune.

     Aerul

     Pentru culturile de ceapa terenurile nu trebuie sa fie situate in locuri inchise, lipsite de miscarea aerului, aceste culturi trebuie amplasate in locuri deschise, expuse permanent miscarii aerului sub forma de vanturi usoare. Cresterea concentratiei in bioxid de carbon in sol la nivelul radacinilor, din cauza unei cruste puternice la suprafata inhiba absorbtia apei si a sarurilor minerale, inhibitie care se mentine si dupa ce ulterior s-a asigurat patrunderea aerului prin spargerea crustei.

     Nivelul concentratiei in bioxid de carbon este foarte important si pentru spatiile unde sunt pastrati bulbii de ceapa. Daca in mediul in care sunt pastrati bulbii de ceapa creste mult concentratia bioxidului de carbon, chiar datorita respiratiei lor si lipsei de aerisire, lipsa de oxigen in mediul exterior va determina un proces de respiratie intramoleculara, ceea ce provoaca alterarea bulbilor. Din aceasta cauza bulbii de ceapa nu se pot pastra in silozuri (santuri) sapate in pamant, sau in orice fel de spatii fara o aerisire corespunzatoare.

     Plante premergatoare

     Sunt foarte bune cerealele, mazarea, fasolea. Acestea elibereaza terenul devreme putandu-se infiinta culturile si in perioada august-septembrie (cu trecerea culturii peste iarna).

     Sunt bune premergatoare tomate, ardei, vinete, care au fost fertilizate cu gunoi de grajd (40t/ha)

     Sunt corespunzatoare bostanoase si varzoase.

       Soiuri si hibrizi straini de ceapa recomandati in Romania

     In afara de aceste soiuri si hibrizi romanesti omologati in tara noastra, au mai fost inregistrati la ISTIS, in urma studierii comportarii la conditiile tarii noastre, un numar de sapte hibrizi si un soi strain. Astfel, in anul 1995 au fost inregistrati hibrizii Copra F1, Armstrong F1, Daitona F1, si soiul Banko; in anul 1996 hibrizii Pacific F1 si Spirit F1; in anul 1997 hibridul Django F1, iar in anul 1998 hibridul Romito F1. De asemeni, din anul 1965 se cultiva in tara noastra soiul 

     Wolska - soi de ceapa ceaclama, de origine poloneza.

Este un soi tardiv, 135-145 zile, cu bulbi de forma globuloasa, destul de mari, a caror greutate variaza intre 120-150g. Tunicile pergamentoase exterioare sunt de culoare galbuie, si imbraca foarte bine bulbul. Foile exterioare sunt colorate in alb-galbui, sunt suculente, bogate in substanta uscata, nu prea iuti. Bulbii se pastreaza bine peste iarna.

 Se recomanda sa fie cultivat in zonele din estul si sud-estul tarii.

 Se recomanda a se consuma in stare proaspata, dar si utilizarea la industrializare.

     Banko - soi creat de firma Sluis&Groot Seeds BV-Olanda.

     Este un soi tardiv, avand  o perioada de vetatie de 139-145 zile.

     Bulbul are dimensiunea mijlocie spre mare. Forma bulbului este eliproidala. Culoarea exterioara a bulbului este galben-pal. Bulbii sunt rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate.

     Este tolerant la putregaiul cenusiu si la mana.

     Realizeaza productii foarte bune, depasind 40t/ha.

     Bulbii sunt destinati pentru a asigura consumul curent de lunga durata prin pastrarea foarte buna a acestora in depozite.

     Copra F1 - hibrid creat la firma Bejo-Zaden BV-Olanda.

     Bulbul are dimensiuni mijlocii. Forma bulbului este globuloasa spre globulos inalta. Epiderma (pielita) este aderenta si are culoarea de baza maro. Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate.

     Este un hibrid timpuriu, cu o perioada de vegetatie de 77 zile.

     Este tolerant la mana, la putregaiul cenusiu si putregaiul alb.

     Realizeaza productii de peste 40t/ha, putand chiar depasi 50t/ha.

    Armstrong F1 - hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda.

    Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este un hibrid semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de 95-101 zile. Tunicile pe bulb, in zona coletului sunt foarte stranse. Este tolerant la mana si putregaiul cenusiu.

     Este un hibrid productiv, depasind 45t/ha. Bulbii sunt destinati pentru consum curent pe o perioada indelungata.

     Daitona F1  - hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda.

     Bulbul are dimensiuni mari si are o forma globuloasa, usor inalta. Epiderma (pielita) este de culoare maro si aderenta pe bulb. Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate.

     Este un hibrid semitarziu, cu o perioada de vegetatie de 116-122 zile. Este tolerant la mana, este rezistent la seceta, fiind recomandat in special pentru zilele secetoase.

     Se pot realiza productii ce depasesc 40t/ha, depasind chiar 50t/ha.

     Pacific F1 - hibrid creat la firma Van der Have BV-Olanda.

     Bulbul are dimensiuni mijlocii, avand forma globuloasa. Epiderma este aderenta si are culoarea de baza galbena.

     Este un hibrid timpuriu, cu o perioada de vegetatie de 77-81 zile.

     Este mijlociu de rezistent la mana, tolerant la putregaiul alb.

     Capacitatea de productie este de peste 45t/ha putand depasi 55t/ha.

     Bulbii sunt destinati pentru consumul curent de toamna si in prima parte a iernii.

     Spirit F1 - hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda.

     Bulbul are dimensiuni mijlocii de forma eliptic-aplatizata. Epiderma (pielita) este mijlociu aderenta spre aderenta, de culoarea bronzului (galben spre maro). Este un hibrid semitardiv cu o perioada de vegetatie de 106-112 zile.  Se pot obtine productii de cca 40t/ha.

     Bulbii sunt destinati pentru pastrare indelungata in depozite, in vederea asigurarii consumului curent.

     Django F1 - hibrid creat la firma Van der Have BV-Olanda.

     Bulbul este de dimensiune mijlocie, de forma globuloasa usor turtita, de culoare maro. Este un hibrid timpuriu cu perioada medie de vegetatie de 77-81 zile, fiind cu 25 zile mai timpuriu decat soiul Diamant.

     Se comporta ca mijlociu rezistent la mana, cu toleranta ridicata la putregaiul cenusiu. Capacitatea de productie este de 35-44t/ha.

     Bulbii sunt destinati pentru consum curent de toamna si in prima parte a iernii.

     Romito F1 - hibrid creat la Royal Sluis BV-Olanda. Este un hibrid timpuriu cu o perioada de vegetatie de 75-81 zile. Bulbul este globulos, usor turtit.

     Capacitatea de productie este de 30t/ha. Bulbii sunt destinati pentru consum in stare proaspata sau industrializare prin conservare.

    Combaterea bolilor si daunatorilor

     Sporirea cantitativa si calitativa a productiei de ceapa este conditionata printre altele de utilizarea unor masuri corespunzatoare de protectie fitosanitara.

     Eficienta actiunilor de combatere si implicit diminuarea pierderilor de productie cauzate de agenti patogeni si daunatori la culturile de ceapa, sunt conditionate de aplicarea unui complex de masuri si mijloace de prevenire si combatere a atacurilor, atat agrofiotehnice cat si chimice.

     Ca masuri agrotehnice se vor respecta speciile premergatoare recomandate, nu se va reveni pe aceeasi suprafata cu ceapa mai devreme de 4-5 ani, se vor cultiva soiuri si hibrizi cu toleranta sau rezistenta la atacul agentilor patogeni caracteristici acestor specii, nutritia echilibrata indeosebi cu azot, irigarea pe rigole, iar prin aspersie doar in timpul zilei, prasilele, strangerea si distrugerea resturilor vegetale provenite de la culturi puternic atacate, aratura adanca de toamna.

     Combaterea chimica se face prin efectuarea de tratamente utilizand cele mai eficace produse chimice. Alegerea produselor pentru tratamente in timpul perioadei de vegetatie se face in functie de agentii patogeni si daunatorii prezenti in culturile de ceapa, spectrul de actiune al pesticidelor si sortimentul existent.

    Combaterea se poate face simultan in complex a agentilor patogeni si a daunatorilor, se poate realiza prin utilizarea amestecurilor de pesticide: fungicid + fungicid sau fungicid + insecticid-acaricid.

     In ceea ce priveste momentele de aplicare a tratamentelor, acestea se vor aplica, in cazul manei si a mustei cepei, la indicatiile statiilor de prognoza si a avertizoare din cadrul Directiilor Fitosanitare din fiecare judet.

    In cazul putregaiului cenusiu si a putregaiului alb, tratamentele se efectueaza cand sunt intrunite conditiile pentru producerea infectiilor, in special in anii cu precipitatie abundenta, sau la semnalarea atacului.

     Principalii agenti patogeni ai culturilor de ceapa semanate direct in camp sunt: mana, putregaiul cenusiu, putregaiul alb si putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa iar daunatori de care trebuie sa se tina seama in primul rand sunt musca cepei si tripsul comun.

  Mana cepei (Peronospora destructor Casp)

     Pe frunze apar pete alungite de culoare galbuie, la suprafata carora, in conditii de umiditate atmosferica ridicata si la temperaturi de 10-18grade C, se dezvolta un puf cenusiu violaceu format din fructificatiile ciupercii. (conidiofori si conidii).

    Combatere. In timpul perioadi de vegetatie se aplica 3-5 tratamente in functie de condittile climatice si de modul de irigare, la intervale de 8-12 zile, folosindu-se produsele Ridomil gold plus 0,3%, Ridomil gold MZ 0,25%, Planet 0,25%, Sandofan C 0,25%, Ripost M 0,2%, Acrobat MZ 0,2%, Curzate Manox 0,25%, Previcur 607 SL- 0,15% + Dithane M45 - 0,2%.

     Se pot utiliza de asemenea fungicide de contact:Dithane M45-0,2%, Sancozeb 0,2%, Vondozeb 0,2%, Folpan 50-0,2%, Folpan 80 - 0,15%, Bravo 500- 0,2% 

 Putregaiul cenusiu al cepei (Botrytis allii Munn)

      Boala apare frecvent in anii cu primaveri bogate in precipitatii. Pe frunzele plantelor apar pete albicioase, mici (1-3mm), rotunde sau ovoidale, usor cufundate in tesuturi. La suprafata tesuturilor atacate apare un puf cenusiu. La plantele mai avansate in vegetatie atacul apare in zona coletului care se inmoaie si putrezeste. In sectiuni longituinale prin bulbi se constata ca acestia sunt cuprinsi de un putregai umed care progreseaza din partea apicala spre cea bazala.

      Combatere. Primul tratament se aplica cu 6 saptamani inainte de recoltare, iar al doilea 3 saptamani mai tarziu, folosindu-se produsele Rovral 0,1%, Sumilex 0,1% sau Calidan 0,15%

 Putregaiul alb al cepei (Sclerotium cepivorum Berk)

      Atacul apare frecvent pe terenurile grele, in anii cu precipitatii abundente. Primul semn al bolii este ingalbenirea si uscarea varfului frunzelor care progreseaza lent spre baza acestora.

Radacinile sunt distruse si are loc o putrezire umeda a tunicilor, urmata de acoperirea acestora cu un miceliu alb, afanat, superficial. Daca infectia se produce tarziu, putrezirea acestora continua in timpul pastrarii.

     Combatere. Se va repeta o rotatie a culturii pe 5-6 ani. In 6-8 saptamani dupa rasarire se va aplica un tratament cu Rovral 0,25%, Ronilan 0,25%, Calidan 0,25%, folosindu-se 1000 litri solutie/ha.

Dupa tratament se va efectua o irigare prin aspersie cu 10-15 litri apa/m², care are ca scop antrenarea fungicidelor in zona radacinilor plantelor.

 Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa(Erwinia carotovora Jones)

      Atacul apare incepand cu a doua perioada de vegetatie si este favorizat de umiditatea ridicata a solului. Coletul plantelor bolnave devine moale, pe sectiuni longitudinala prin bulbi. Se constata ca tunicile sunt inmuiate. In timpul pastrarii, atacul progreseaza, in final bulbii putrezesc in intregime si prezinta un miros neplacut, specific.

     Combatere. Respectarea unui asolament de 3-4 ani. La aparitia atacului plantele bolnave vor fi indepartate din cultura si distruse prin ardere. Produsul Starner 20-0,1% da rezultate bune daca tratamentele se aplica preventiv. Principalii daunatori care trebuie combatuti la timp sunt: musca cepei si tripsul comun.

 Musca cepei (Delia antiqua Meig.)

      Este un daunator specific producand insemnate pagube. Specie cu doua generatii de adulti pe an, larvele din prima generatie ataca frunzele si bulbii in formare, iar cele din a doua genertie numai bulbii.

 In interiorul unui bulb de ceapa se dezvolta intre 5-10 larve, care produc galerii profunde, atacul fiind insotit de degradarea tesuturilor pe care secundar se instaleaza diferite ciuperci saprofite. Frunzele plantelor atacate se ingalbenesc, se vestejesc si se usuca. Cele mai mari pagube le produc larvele din prima generatie, atunci cand plantele sunt tinere. In anii cu conditii optime de dezvoltare (in special in primaveri cu precipitatii putine si temperaturi ridicate), daunatorul poate cauza pierderi cuprinse intre 30-50%. Ierneaza in stadiul de pupa in sol, la 10-12cm adancime, primii adulti aparand primavara la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai.

Depune esalonat 50-70 de oua pe sub bulgarii din apropierea plantelor gazda.Durata perioadei de incubatie este de 5-8 zile, stadiul de iarna 15-20 zile iar cel de pupa 5-8 zile. Pentru limitarea atacurilor se recomanda respectarea rotatiei culturilor, strangerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare, efectuarea araturilor adanci de toamna, semanarea anticipata de benzi capcana formate din ceapa.

     Chimic,se aplica pentru fiecare generatie doua tratamente (la interval de 10-12 zile), in perioada de maxima aparitie a adultilor, cu produsele Diazol 60 EC- 0,15%, Zolone 35 EC-0,20%, Sinoratox 35 CE- 0,15%.

 Tripsul comun (Thrips tabaci Lind.)

      Este un daunator specific culturilor de ceapa, ataca frecvent in anii caldurosi si secetosi. Atacul se manifesta frecvent pe parcursul lunilor iunie-iulie, plantele se opresc din crestere, frunzele sunt lipsite de turgescenta, iar cultura privita in lumina soarelui are o culoare argintie.

 Pentru combatere se recomanda doua tratamente la interval de 10-12 zile cu Diazol 60EC- 0,2%, Mospilan 20EC- 0,03%, Supersect 10EC-0,03%. Pentru ca tratamentele aplicate impotriva bolilor si daunatorilor sa aiba o eficienta maxima, recomandam urmatoarele: avand in vedere ca frunzele de ceapa sunt lucioase din cauza stratului de pruina, in solutia de stropit se va adauga un adeziv (de preferat Aracet 0,2%);

-duzele aparatelor de stropit trebuie sa asigure o pulverizare fina si uniforma, un tratament eficace nu inseamna o ”imbaiere” a plantelor, ci picaturi foarte fine care nu se ating intre ele;

-cantitatea de solutie pentru cultura de ceapa trebuie sa fie de minimum 600 l/ha.

     Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând.
     Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara.

      Pregatirea terenului.

 
      Desfintarea culturilor premergatoare pe suprafete mari se face prin discuire, la adancimea de 8-12 cm (2 treceri perpendiculare una pe alta), particulele de sol sa aiba diametrul sub 5 cm, iar resturile vegetale sa fie incorporate in totalitate.
      Pe suprafete mici, desfiintarea culturii premergatoare se face manual, prin scoaterea in afara parcelei a resturilor vegetale si afanarea adanca la cazma.
     Afanarea solului la adancimea de 60 cm, se face o data la 3-4 ani pe suprafete mari.
     Nivelarea de intretinere (exploatare) se practica in scopul corectarii microdenivelarilor aparute in anul de cultura la plantele premergatoare.
Prin aceasta lucrare (2 treceri perpendiculare una pe alta, cu nivelatorul NM-3,2 pe suprafetele mari si manual pe suprafete mici), se asigura o panta uniforma de 1-3‰, gradul de nivelare fiind de 80%.
     Fertilizarea de baza cu ingrasaminte minerale se face in ziua sau preziua executarii araturii de baza sau afanarii manuale a solului. Imprastierea ingrasamintelor minerale se face uniform pe toata suprafata, fara gresuri.
Dozele de ingrasaminte minerale (kg s.a /ha) sunt in functie de gradul de fertilitate a solului.
     Aratura adanca sau sapatul la cazma, la adancimea uniforma de 28-30 cm, fara coame si gresuri, cuncorporarea resturilor vegetale si a ingrasamintelor mienrale, se face cand terenul este reavan, urata imediat de maruntirea solului, mecanic sau manual, pe adancimea de 8-10 cm.
Concomitent se face si incorporarea erbicidelor (Treflan 24 EC 3-5 l/ha, Dual 500 EC 3-5 l/ha).
     Cantitatea de solutie necesara pentru un hectar este de 450-500 l.
     Deschiderea rigolelor pentru modelat solul pe suprafete mari, la adancimea de 18-20 cm, uniforme ca adancime si drepte este necesara daca maruntirea s-a efectuat cu mult timp inainte de modelare, timp in care solul s-a tasat, sau pe solurile cu o textura grea.
     Modelarea solului se face in brazde inaltate, cu ecartament de 150 cm, coronament de 104 cm, rigole cu deschiderea de 46 cm si adancimea de 16-18 cm. Brazdele sa fie drepte pe toata lungimea lor, bine impachetate si cu un grad uniform de tasare.

     Infiintarea culturilor.

     In vederea realizarii unei distribuiri uniforme si asigurarii unei desimi optime la plantare si rasarire, materialul de plantat - arpagic, bulbi de usturoi (catei) - trebuie sa fie sanatos, bine calibrat, fara codite si frunze.
     Inainte de infiintarea culturilor, materialul de plantat se trateaza contra agentilor patogeni si daunatorilor.
     Arpagicul se trateaza prin prafuire cu Metoben 3 g/kg, aplicat singur sau in amestec cu unul din produsele: Tiuram 75 PU 3 g/kg sau Captadin 50 PU 3 g/kg pentru prevenirea infectiilor cu agenti patogeni Sclerotium cepivorum (putregaiul alb) si Botrytis allii (putregaiul cenusiu).

     Perioada optima de infiintare din toamna este intre 10-20 octombrie pentru ceapa.

     Intretinerea culturilor.

     Irigarea de aprovizioare se face prin aspersie in toamnele secetoase, pentru a asigura umiditatea optima in sol in asa fel incat la intrarea in iarna plantele sa fie bine inradacinate (lungimea radacinilor de 8-10 cm), nerasarite sau in faza de rasarire.
     Norma de udare este de 200-250 m2 apa/ha, iar irigarea se face ori de cate ori este nevoie.
      Fertilizarea faziala se face primavara, in doua etape, in functie de faza de vegetatie a solului.
     Culturile de ceapa infiintate din toamna pot fi recoltate in primavara (ca legume verdeturi) - ceapa verde in luna iulie, pentru consum in stare proaspata (bulbi) si toamna.

      Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.

     Ceapa este una din cele mai rentabile specii legumicole, daca se reuseste sa se aplice toate verigile, de la infiintarea culturii la recoltare, din cadrul unei tehnologii moderne. Profitul obtinut va fi cu atat mai mare cu cat se va obtine o productie ridicata si de calitate, cu cheltuieli cat mai scazute.

      Vreme buna si noroc!

FOTO SOLAR

FERICIRE vs. DEZAMAGIRE

                                       

     Eram fericit ca incep o activitate frumoasa, ce o desfasor si in present cu multa placere, dar vreu sa va spun ca proverbul ,,Planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ” este adevarat.

     Munca in gradina nu este deloc usoara solicitandu-te atat fizic cat si psihic. Veti spune: ,,Dar ce are solicitarea psihica cu gradinaritul?” pai eu zic ca are si voi argumenta in urmatoarele randuri. Se intampla uneori ca dupa ce ai depus un efort fizic considerabil si ai investit o suma de bani sa ajungi in situatia de a nu recolta nimic sau sa ai o recolta foarte slaba. In acele momente trebuie sa nu te descurajezi, sa inveti din gresala pe care ai facut-o, sa mergi mai departe si sa nu te lasi prada dezamagirii.

     Am avut parte de o experienta, neplacuta zic eu, si intr-un moment cum nu se poate mai prost adica chiar la prima cultura in solar. M-am hotarat sa construiesc un solar de 100mp in care sa incep sa cultiv legume, o mica afacere. Am decis ca prima cultura sa fie castraveti pentru toamna deoarece am considerat ca imi vor aduce un profit bunicel care sa-mi amortizeze costurile cu constructia solarului. Totul a decurs bine pana in momentul cand rasadurile au trebuit mutate in solar. Atunci au inceput problemele care nu s-au sfarsit decat odata cu cultura.

     Problema nr.1 – nu au venit muncitorii la timp sa construim solarul fapt ce a dus la o intarziere de aproape doua saptamani. Aceasta intarziere a daunat rasadurilor care nu s-au adaptat usor dupa plantare si fiind inalte s-au indoit la primul current de aer mai puternic.

     Problema nr.2 – pamantul a fost uscat, batatorit, foarte greu de lucrat si cu toate eforturile nu a putut fi pregatit corespunzator. La acest capitol am avut ,,norocul” sa fiu ajutat si de cel care trebuia sa aduca gunoiul de grajd, care a intarziat si el o saptamana.

     Problema nr.3 – temperatura adecvata pentru cresterea si dezvoltarea castravetilor trebuie sa fie intre +15 si +30 grade C. Acest lucru l-am aflat abia cand am constatat ca plntele au crescut, au inflorit, au legat rod dar odata cu venirea timpului rece au stagnat din crestere. Le-am dat ingrasamant, apa, i-am stropit dar nici un rezultat. Astfel am aflat ca sunt plante sensibile la frig si ca nu au viata buna in solar cu toate ca ziua temperatura era  +30 dar noaptea scadea la +6 - +7 grade C. Asa ca am stat si am ,, adimirat” sutele de castraveciori de 0.5 – 1.5cm timp de o luna in speranta ca se va remedia situatia. Au reusit sa ajunga la maturitate aproximativ 15-20 de bucati.

     Acum sa facem calculul: 380 de fire in rasad – 360 de fire am plantat – au ramas aproximativ 200 pana am reusit sa acopar solarul (5 zile de vant si ploi), iar dupa doua luni si ceva am cules 1kg si ceva de castraveti. Dezamagirea e maxima dar trebuie sa vedem unde am gresit, ce si pe viitor sa nu repetam aceste greseli.

     Acum sunt fericit  deoarece am reusit sa pregatesc terenul cu trebuie si am infiintat doua culturi: salata verde si ceapa verde si dupa cum vedeti in poze le merge foarte bine si sper sa mearga tot asa in continuare.

     Aceasta intamplare din debutul meu de gradinar m-a determinat sa deschid acest blog si sa scriu ca toti cei care se ocupa sau vor sa inceapa o astfel de activitate sa nu aiba o astfel de experienta neplacuta.

     Va urez mult noroc, sper sa va fiu util prin ceea ce scriu si spor la treaba. Vreme buna tuturor!

SALATA VERDE

                                                   

        Salata verde este unul dintre foarte putinele alimente naturale cu gust amarui din bucataria traditionala romaneasca. Substantele cu gust usor amarui din frunzele salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales atunci cand sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia (lenea) organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine.

      Salata verde provine din Egipt, unde a fost cultivata pentru prima oara acum mai bine de 3 000 de ani, pentru ca apoi sa fie preluata de greci si de romani si sa se raspandeasca in toata Europa.
      Salata constituie un aliment de improspatare, de revigorare si de curatire a organismului. Este cunoscut efectul ei de stimulent al poftei de mancare si faptul ca contribuie la obtinerea unor valori normale ale indicelui de hemo-globina, continutului in vitamine si saruri minerale. Conform specialistilor, salata combate mai multe afectiuni, chiar si stresul.

      Este un ingredient minune care intarzie imbatranirea organismului si ajuta la combaterea cancerului. Salata verde contine anumite substante chimice care au rol de hormoni. Are un rol afrodiziac datorita continutului de substante cu functie de hormon feminin (estrogen). Trateaza in mod eficace si constipatia, curatand continutul intestinului si facilitand procesele de eliminare. Frunzele de salata verze sunt considerate adevarate magazii ce contin numeroase saruri minerale precum iod, magneziu, fosfor, cupru, arsenic si zinc. Toate acestea un mare rol in desfasurarea normala a procesului metabolic. In continutul acestei legume se mai regasesc si vitaminele A, B, C, D si E. Organismul primeste mai multa rezistenta contra infectiilor si virusilor datorita existentei sarurilor minerale si principalelor vitamine.

      Salata verde este cunoscuta sub mai multe forme: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie.
• In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:
• Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa
• Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
• Pentru semanare in toamna: Polul Nord.

                                                                                     

      Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta.

      Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.
      Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari . Ea se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar.

      Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd  paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.
      Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.
      Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.

      La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      

      Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.

      Temperatura optima de germinare oscileaza intre 18-20ºC . In timpul cresterii ,cultura necesita intre 14-18ºC in timpul zilei si 5-8ºC noaptea deoarece salata are nevoe de diferenta de temperature intre ziua si noapte . In timpul formarii capatinii este necesara o temperature de 12ºC ziua si 3-5ºC noaptea.

     Aceasta cultura suportamai greu temperaturile inalte decat cele joase ,astfel temperature maxima este de 30 ºC sic ea minima de –6 ºC.

     Cand salata este in situatia de a suporta temperature joase cateva zile , frunzele sale pot capata o culoare rosiatica ceea ce se poate confunda cu o carenta .

                                  

     Sistemul radicular al salatei este foarte redus in comparatie cu partea aeriana din aceasta cauza este foarte sensibila la lipsa de umiditate si din acest motiv suporta foarte greu perioadele de seceta chiar si foarte scurte.

     Umiditatea relativa convenienta culturii este de 60 pina la 80%chiar daca cate o data poate sa placa si sub 60%.

     Problemele pe care salata le intimpina in cazul cultivarii in solaria este mentinerea umiditatii ambientale la acelasi nivel de aceea este recomandata mai mult cultivarea sa in aer liber ,atunci cand conditiile climatice o permit.

     Solurile preferate de aceasta cultura sunt cele usoare,nisipoase cu drenaj bun ,avand PH-ul optim intre 6,7 si 7,4.

    Cultura nu admite seceta in nici un caz insa este de preferat ca suprafata solului sa ramina pe cat posibil uscata pentru a nu favoriza putrezirea inimii ,in acest sens fiind recomandata bilonarea.

       -culturile de primavera prefera solurile nisipoase deoarece se incalzesc mai repede si favorizeaza culturile timpurii.

       -culturile de vara sunt favorizate de solurile bogate in materie organica deoarece se pot folosii mai bine resursele hidrice iar cresterea plantelor este mai rapida

       -culturii de toamna ai sunt recomandate solurile argiloase deoarece se racesc mai incet decat cele nisipoase.

    Cultura salatei profesionale se face de obicei prin rasad . Pentru acesta se recomanda folosirea cofrajelor de polistiren sau de plastic semanind in fiecare alveola cate o saminta la profunzimea de 5mm .

    Odata ce trec aproximativ 30-40 de zile de la semanare , salata se planteaza ,urmarind ca aceasta sa aibe 5-6 frunze adevarate si o inaltime de 8 cm .

    Prin semanat direct se cultiva de obicei ,,Iceberg’’.

    Atentie la daunatori in special la melci. Sunt o multime de solutii de stropit si granule care se imprastie pe sol foarte eficiente.

    Cultivarea salatei nu este greu de realizat si aduce castiguri importane. Pretul actual en-gros este de 1-1,5 lei pe capatana de salata iar la taraba se vinde cu 2-2,5 lei. Eu am plantat in solar pe o suprafata de 100mp intercalat cu randurile de ceapa verde undeva la 1900 de fire; eu zic ca e bine. Lucra-rea cea mai dificila este mutarea din rasadnita in camp sau solar dar pe urma nu trebuie decat sa o udati, sa inlocuiti firele care nu se prind sau sunt distruse de daunatori (aprox. 10-20 fire la mie daca actionati din timp asupra daunatorilor) si stropirea contra daunatorilor. Eu va doresc multa bafta si spor la treaba. Vreme buna tuturor!